Viața e o sărbătoare plină
De cântece, de jocuri, veselie,
De flori, de sărutări, de poezie,
De visuri, de-armonii și de lumină!
Sîntem într-un fel
vînătorii "păsării care nu există" -
pasărea pe care poți s-o imaginezi cum vrei
s-o colorezi în toate culorile cerului
Călcăm
Pe-un cîmp magnetic amîndoi,
Ca pe un covor cu povești
Care se mută după noi.
Lui îi era poruncită menirea,
Lui îi era dăltuită visarea,
Lui îi era proorocit viitorul...
Te-ai înălțat vertiginos, zburînd,
Acolo unde pe-nălțimi supreme,
Să te urmeze-avîntul meu se teme
De suferința marelui tău gînd.
Orinoco, lasă-mă iar pe malurile tale
ca pe vremea când ora nu avea nicio oră:
lasă-mă să umblu gol ca atunci
să intru în tenebrele tale botezătoare.
- Ce zici de murmur?
- Ce-ai spus?
- Ce zici de murmur?
- Cum?
Țineți cu amândouă mâinile
Tava fiecărei zile
Și treceți pe rând
Prin fața acestui ghișeu.
n-a fost pe lume loc mai nisipos
nici faraon mai crud și mai solemn
dar unii
Viața începe cu tîrîtoarele -
Amoeba, melcii, păianjenii,
Apa cu fiecare val,
Drumurile flămânde de spații,