Ulcelele de lut
Vă tot ridicați palate din munca celor mici și mulți,
bieți neghiobi ce-aveți în suflet numai teancuri de dolari,
Să ne bucurăm de toamna noastră!
Când fluieră vântul sub cer plumburiu
Și frunzele smulge în copaci șuierând,
Gând
Gându-mi te alină ușor, ca un zefir
Copilul meu frumos, fie-ți somnul dulce,
Poem
De-aș sta întins cu fața-n sus
La margine de munte,
Balada livezii cu meri
Trecem grăbiți pe lângă meri,
Cândva frumoși și roditori,
Fir de praf
Ne-așteaptă iarna vieții noastre,
Ca ieri și toamna ne-o vom pierde
Pregătire
De-acuma se strâng nori pe cer,
Umbrind tăcutele poteci
Sonet de toamnă
E toamnă iar, rază de lumină,
Se vestejește frunza în livezi,
Fii îndrăzneț și luptă!
Nu te uita la tine că ai lancea ruptă,
ridică-te, ia ciotul şi-aruncă-te în luptă,
Degeaba strigă pomii la frunze, să nu plece
E toamnă iar copile și bate rece vântul,