Plâng şi eu
Când te-am văzut venind întâia oară,
Ce mult te-am mai iubit dar nu ți-am spus!
Iubire de poveste
Paşii mei pe strada udă
Se aud trecând grăbiţi.
Un deşert de iubire
Pe zidul cetății mor umbre târzii.
În sclipiri diafane luna dansează.
O iubire pierdută
Iubite, în inima serii,
Luminile curg pe pământ,
Poveste risipită-n vânt
Ca-ntr-o poveste risipită-n vânt
Se cern fulgi de zăpadă peste mine,
Ce mult te mai iubesc
Ce mult te mai iubesc tu...nu vei şti,
Nici cum te strâng la piept prin praf de seară
Din vise spulberate
Mi-e tare dor de ochii tăi,
De gura ta frumoasă,
Când noaptea pare un străjer înfrigurat,
Când țipătul iubirii-n zări se-adună,
Când ninge peste pietre ne-ncetat
Şi țurțurii de gheță-n geam răsună,
Toamnă fără sfârşit
Tu mă asculți tăcut ca prima dată,
Miroase a toamnă şi-a ploaie uneori,
Aşteptare
Şi-a despletit amurgul cosițele în vânt.
E linişte în inimi de frunze adormite.