Vanitas vanitatum
Sunt singur Doamne pe pămînt,
Ce zgomot trist din vuiet de mormânt,
« Andriescu1980 »
În trecutul meu albastru, plin de clipe minunate,
Dansuri, chefuri, câteodată și petreceri până-n zori,
Stând la masa mea murdară, istovit, cu mintea-n noapte,
Apăru ca o mireasă într-o rochie lungă, fără urmă de culori,
« Gabriel73 »
Când pleoapa peste pleoapă
Un gând pribeag adapă
Se face întuneric
În universul sferic.
« Ina M. »
Actori
...
Ce suntem toți mai mult decât
Bieți actori pe scena vieții?
« Nicu Hăloiu »
*dedicată C. A.*
sparg cu inima lacătul copilăriei
nu știu de-ai simțit
« Gerra Orivera »
cuvinte lovesc
bolta de piatră a cerului-
un fel de grenade
humpty-dumpty plimbărețe
« Anisoara Iordache »
Mândrie
...
O, mândrie fără milă,
Tu, ce-nghiți orice mister,
« Nicu Hăloiu »
Seninu-ți din ochi mi-i puterea
Să-ndur izbucnirea de zori,
Când visele nopții-și pierd mierea
Și-n gene-mi pui lan de cicori.
« dorurot »
Amestec de speranță și furie
Natura prea devreme vrea să- învie!
Acum sunt nori și frig și-încrâncenare,
Acum e cald, pe cer e mândrul soare...
« Ina M. »
Îmi ești depărtare și scrum
și apropierea ce doare
În timpul ce doarme in jur
îmi ești doar un gând și o mare.
« gabrielaa »