Se stinge-ncet, ca flacăra ce moare,
Sfârşind esenţa care'o ţine vie,
Căldura şi lumina'mbietoare,
Alene trece-n puf de păpădie.
« Ovidiu Oana-pârâu »
După ploaie apar și ciupercile.
După ciuperci vine lista cu plățile
Într-o vineri pâraie, cu zecile,
Taie pădurea cu prejudecățile.
« Nicholas Dinu »
Cu virginala pufului paloare
Aşteaptă păpădiile-n fâneţe,
Iar vântul le dezbracă de culoare
Din fugă dăruindu-le bineţe.
« Ovidiu Oana-pârâu »
În zorii zilei se sfiesc copacii
Să culce umbre peste ierburi ude.
Ferind de umezeală pe săracii
Bondari dansând în ritm de paparude.
« Ovidiu Oana-pârâu »
nu știu cum să-ți spun la revedere,
și cred că n-o să pot să-ți spun vreodată.
mai lasă-mi doar o clipă de tăcere,
să-nvăț că totul trece și timpu’ n-așteaptă.
« Paula Tomescu »
Pe fața mării, dealuri, văi și munte,
Amușinează vântul larga zare,
Un mesager astral trimis să-nfrunte
Întârziate pâlcuri de ninsoare.
« Ovidiu Oana-pârâu »
Mă duc să mai privesc recolta
Să nu mă apuce revolta
De vremurile astea slute,
Vreau lanul să mă mai salute
« Ina M. »
O salcie pletoasă
plângea în pumni
săraca
şi tot amarul lumii
« Lucia Eniu »
În primăvară naşte armonia,
Valsând prin pajişti câte-o adiere,
Arşiţei domolind monotonia
Când poartă nori să plouă mângâiere.
« Ovidiu Oana-pârâu »
Dă-mi un pistol să- omor incompetența
Și tancul să ucidem impotența
Conducătorilor de- orgolii prea plini,
Nu vrei liniștii eterne să te- închini?
« Ina M. »