Homo habilis - rasa caucaziană(arealul - Moesia Inferior).
Se preling raze pe ramuri
Și se-ascund pierdute zării;
Zimbrii bolții, cu lungi hamuri,
Trag la plugul înserării.
Ultimele văpăi ale privirii tale
aidoma apusului sau răsăritului
- doar Zamolxe poate ști -,
războinicule,
plutesc din corole de soare
șoptit cu-adiere de vânt
ce nalt și frumos e văzduhul
pământul ce mic și plăpând...
Era atâta liniște în univers
că stele se-auzeau căzând,
ca o cadență frustă a cailor zăpezii
pe tâmplele-mi zvâcninde.
din orizont vin turme
se vede colbul ridicat în arșița ce joacă
prin ochiul rece de chihlimbar al fiarei
parcă s-aud tălăngi - ecouri nălucite - din timpurile apei
Prin orologiul razelor solare
curg pterozauri călători pe timpuri;
Își proiectează umbre pe nisipuri
cu-aripile de vânt - epoci hoinare.
Liniștea de sanctuare
gotice arcade-nșiră
nesfârșitelor culoare.
Printre carstice caverne,
Un caier de vânt - pe pământ -
cu suflet și-opinci ca de sfânt,
rotindu-se moale,-a suit
Mă dusei să văd codalbii,
dar cum nu pornise vântul,
rămăsei pe creasta mută
- într-o lume-n așteptare -
Respiră zorii-mprăștiindu-și ceața
și-ți curg prin păr câmpiile cu maci;
Când ochii tăi sunt soare și când taci,
în stoluri se topește dimineața.