Un turn e Sevilla
plin de arcași iscusiți.
Sevilla pentru-a răni,
Lumânare, candelă,
felinar și licurici.
Constelația
Mergem
pe o oglindă
neargintată,
pe un cristal
În negre mantii îmbrăcată
gândește că lumea-i prea mică
și inima nemăsurată.
Mort, în uliță s-a prăbușit
în piept c-un pumnal.
Nimeni nu-l cunoștea.
Cum tremura felinarul
Pe muntele pleșuv
un calvar.
Apă limpede
și măslini seculari.
Ascultă, fiul meu, tăcerea.
E o tăcere unduită,
o tăcere
unde alunecă văi și ecouri
Elipsa unui țipăt
trece din munte
în munte.
El caută-ți la suflet
Ca jucătorii la chei
Înainte de a te năimi cu muzica;
Te asurzesc treptat,
El caută-ți la suflet
Ca jucătorii la chei
Înainte de a te năimi cu muzica;
Te asurzesc treptat,