Cand noaptea-ntinde valu-i
Si-n pat m-asez trudit,
Plutind imi sta-nainte
Un dulce chip iubit.
Lalele sunt din cale afară de vii şi aici e iarnă.
Totul e atât de alb, de tăcut, şi-ngropat în zăpadă.
Singură zăcând în tăcere mă deprind cu liniştea
În timp ce lumina se odihneşte pe albii pereţi, pe pat şi pe mâini.
Traducere în limba română de Ion Vatamanu
Dragostea te-a-nceput, ca ora în ceasul de aur.
Stază în beznă.
Apoi albastrul inefabil
Care se revarsă de pe deal şi din zare.
Traducere de Leo Butnaru
Iadul oraşului geamurile începu a le strica,
Traducere de Leo Butnaru
Ploaia-ncruntată priveşte cruciş.
Cu vîltoarea-i năucă de treburi, de fapte,
ziua trece,-i pe ducă, un ecou din ecou.
În odaie e noapte: şi sînt singur cu Lenin -
care se uită de sus, din tablou.
traducere de Ilie Constantin
Luna roşie, vântul, culoarea ta
Doi şi cu doi fac patru
patru şi cu patru opt
opt şi cu opt fac şaisprezece
Repetă ! spune profesorul.
Traducere de Vlad Druc