Am fost cândva și tineri, și frumoși,
Dar ne-au încovoiat nevoile din lume,
Și lacrima acelor ochi duioși
S-a reîntors în noaptea de cărbune.
« ilie scarlat »
Prietenia, Doamne? Ingenuă trăire!
Un Făt Frumos din soare, o floare de copilă
Ei cresc și peste vreme, din fageda idilă
Cei doi îngemănează o trainică iubire.
« Ovidiu Oana-pârâu »
Se duce o navă către spații
neregulate
și mâinile îmi cresc
până undeva unde mi-am prins degetele în incertitudini cleioase
« gabrielaa »
Dar, dacă ea…? Ce aspră clătinare,
Nătâng ecou în inimi asurzite
Ori vânt stârnit pe ape liniștite
Când gelozia-ți este închisoare.
« Ovidiu Oana-pârâu »
Replică la sonetul V al lui William Shakespeare
Acele ore de nesaț îi toarnă
Privirii tale, licăre astrale.
« Ovidiu Oana-pârâu »
Se încrustează fulgii reci în carne!
Îmi ninge din trecut o amintire
Mansarda-ntunecată de smintire
Strecoară crivăț hulpav prin lucarne.
« Ovidiu Oana-pârâu »
De sub cortina nopții se-aude-o bătaie
E vântul, ce-și poartă poemele pe umeri
Și le răspândește-n vis pe aripi de ploaie
Sub genele pline de gânduri și de temeri.
« Nori Jeler »
Trandafirul de foc
...
Motto: ”Îngrijiți-vă de cele ale sufletului
și toate celelalte vi se vor da pe deasupra.” (I. Hristos)
« Nicu Hăloiu »
Plecarea ta mă frânge pe vecie
În urmă fi-voi umbra vieții duse
Cenușa zilelor de-acum apuse,
Aripi strivite-n strâmta colivie.
« Ovidiu Oana-pârâu »
ceru-i amorțit
de zgomotele ascuțite
ale obuzelor-
senzații de arsură
« Anisoara Iordache »