În noapte,-un vânt a răsturnat cerneală
Și-a legănat pe-o scară de topaz
O stea, iar 'nalte ceruri de atlaz
I-a prins, ca aripi, nouri din beteală.
« Manuela Munteanu »
Se-aude-n uliţi Ler-colind,
pe sub fereşti unde se-aprind
lumini de gazdă bucuroasă
că-i intră oaspeţi dragi în casă.
« Ovidiu Oana-pârâu »
Iluzia
...
Știință sau magie? Iluzie să fie
Soarta, viața, timp și veșnicie?
« Nicu Hăloiu »
Să mă aștepți
...
Așteaptă-mă te rog, căci voi veni,
Iar de drumul spre tine nu mă tem,
« Nicu Hăloiu »
Sub streașina ce-acoperă privirea,
Ascund răcoarea gândului căprui,
Prea tulburat în ploaia de pistrui,
Amestecată crunt cu răzvrătirea.
« Manuela Munteanu »
gardianul păcii,
aripile solzoase-și-ntinde
peste noduri de fugă.
limbaje simbolice-
« Anisoara Iordache »
Îngrijorată marea ne ceartă cu nisipul
Că nu stăpânim vântul ce piaptăn-al ei val,
Îngândurați Carpații în râuri își plâng chipul
Și-ngrijorarea cântă pe-al pietrelor chimval...
« dorurot »
Te-ai rătăcit în bine? E teama împlinirii
Când vrerea îți întrece visarea și abundă
Grea bucuria. Teama nu știe s-o ascundă,
Impune-i să devină oglindă a iubirii!
« Ovidiu Oana-pârâu »
Nu te teme de-a vieții-nverșunare
...
Nu te teme de-a vieții-nverșunare
Dacă dă în tine, dă să te-ntărească
« Nicu Hăloiu »
Ce aș numi iubire fără aievea-ți trupul?
Să uit de reliefuri? Să uit de brațe calde?
Să îmi lipsesc privirea de ochii tăi, smaralde
Să fiu flămând de mierea care îmi umple chiupul?
« Ovidiu Oana-pârâu »