Tu, Helios elin, tu, soare,
Măreţ pe bolta de azur,
Vrînd Universul la picioare,
Priveşti în jos, în sus, în jur.
Expertul :
Bun, bravo, domnul meu !
Doar partea stîngă
Nu-i chiar ca dreapta,
Să-mi fii tu oare-n veci pierdută?
Te-ai dus fără păreri de rău?
În încăperea-acum tăcută
Aud într-una râsul tău.
Ce sufăr ştie doar acel
Ce dorul ştie!
Stingheră, fără nici un fel
De bucurie,
traducere de Maria Banuş
Stele, piciorușe de-aur
Plimbă-ncet pe calea bolții
Să nu turbure pământul
Adormit în poala nopții.
Sunt rupt de-o inimă și-un suflet
Ce-au fost pe inima-mi stăpâne.
Sunt rupt de-o inimă și-un suflet...
O, dac-ai ști cât aș rămâne!
Că mă iubești știam eu bine.
De mult eu taina ți-am aflat,
Dar când mi-ai spus tu însăți taina
Nu știu de ce, m-am speriat.
Pe-aceste stânci clădim acum
Lăcașul hărăzit
Celui de-al treilea Testament; –
Calvarul s-a sfârșit.