conversații tăcute -
sub sininătatea năbădăioasă
a lunii,
estompează lumina tremurătoare
« Anisoara Iordache »
Iubesc un timp!
Acela ce nu-și cântă amintirea,
Dar nici nu-și huiduie trecute clipe.
Din largile-i izvoare, în risipe,
« Manuela Munteanu »
Eu sunt acela ce n-are nicio vină,
...
M-am risipit de multe ori în zare,
Mă poticneam în firele de iarbă,
« Nicu Hăloiu »
Vegheați atenți la dansul lung al vieții!
Hotarul fin dintre ce-"a fost" și ce "va fi"
E-atât de strâmt și-ndepărtat! Nu-l poți păși
Când lași prezentul în vâltoarea ceții.
« Manuela Munteanu »
Catrene
...
Îl ascult și constat fără regrete
Că are creier lisă, fără niciun rid
« Nicu Hăloiu »
cum stăm noi aliniați
şi spânzuraţi de perfuzii
în paturi de fier la perete
la etajul trei salonul unu
« Petre Ioan Crețu »
Libertate
...
Nu-mi trebuie critici la ce scriu,
Ce-mi vor spune, știu deja,
« Nicu Hăloiu »
* simplu la fereastră*
pete pǎtrate cǎlare pe umbra//
ornamente
« Anisoara Iordache »
timp căldicel,
sub bolta de glicină plângătoare,
cele zece fecioare
au ațipit.
« Anisoara Iordache »
un strop de aprilie
stinge-n focul iubirii
dorul depărtărilor;
și-n mersul firelor de nisip
« Anisoara Iordache »