Lumina ta
...
Să nu te-nșiri pe-a lumii țesătură,
Să nu te prindă-n deasa ei urzeală,
« Nicu Hăloiu »
Te plicisești cu tine uneori?
...
Transpiri cercând să nu te plictisești?
Te plictisești cu tine uneori?
« Nicu Hăloiu »
Nici timpul, parcă,
Nu mai ține cu noi;
Totu-i răvășit de convulsii,
De minciună și de teamă.
« Anisoara Iordache »
E prea târziu
Suntem așa de singuri și de jos
Atât de hotărât ostentativi,
« Nicu Hăloiu »
Timpul se risipește în clipe
ce curg peste om ca binecuvântare ori hău
și se adună în trăiri
ca o pată de ruj pe o cămașă albă
« gabrielaa »
absențe
mătură odăile timpului-
nod nedesfăcut
în înțelegerea manifestării
« Anisoara Iordache »
Într-o zi de vară, caniculă afară,
Un om pe bancă, cu gura uscată și mort de foame.
Mai bine dormea, să aibă scăpare —
Un lucru știa de mic: ghici la ce s-a gândit oare?
« Nastasiu Stefan »
Tu și lumea
Lumea-i așa cum este, n-are nimic cu tine
Lumea-i a tuturora, nu este doar a ta,
« Nicu Hăloiu »
Stele vișini,
Cad ușor..
Pe trupu’ meu..
Sfărmându-mi sufletu’,
« Alexx »
Ispitei
...
Lasă ceții să salte voluptatea
La rang de artă mitocondrială
« Nicu Hăloiu »